Ce trebuie să știi despre vacinul împotriva COVID-19?

Ce trebuie să știi despre vacinul împotriva COVID-19?

Vaccinurile conțin forme slăbite (atenuate) sau inactive ale unui agent patogen (bacterie, virus) sau fragmente ale acestuia (proteine, informație genetică). Ele au rolul de a imuniza organismul, adică de a produce un răspuns imun ce protejează organismul si previne îmbolnavirea la contactul cu patogenul real. Răspunsul imun constă în formarea de anticorpi specifici față de patogen, precum și în activarea unor celule specializate, numite celule T de memorie, care vor recunoaște și vor distruge patogenul mult mai repede si mai eficient. 

În contextul actual al pandemiei cauzate de SARS-CoV-2, imunizarea populației prin vaccinare reprezintă o masură prioritară de sănătate publică. În mai puțin de un an de la declanșarea pandemiei, compania americană Pfizer a pus pe piață vaccinul anti-COVID-19 BNT162b2, produs în colaborare cu firma germană BioNTech. In studiile clinice la care au participat aproximativ 42000 voluntari, vaccinul a arătat o eficacitate de 95% și nu a cauzat reacții adverse severe.

Pentru a răspunde la întrebarea cum a fost obținut vaccinul într-un timp atât de scurt, să ințelegem puțin structura virusului. Virusul SARS-CoV-2 are un aspect sferic și prezintă la suprafață spiculi proeminenți (spikes in engleză) dispuși sub formă de coroană, de unde și denumirea de coronavirus. Acești spiculi sunt formați din proteine structurale S (spike), cu ajutorul cărora virusul se leagă și pătrunde în celulele gazdă. La interiorul particulei virale se află materialul genetic al virusului, care este de tip ARN. 

Vaccinul dezvoltat de Pfizer- BioNTech constă dintr-o secventă scurtă de ARN mesager (ARNm) obținută prin sinteză chimică, ce conține informația genetică pentru a produce un fragment din proteina virală S. Întrucât moleculele de ARNm injectate ca atare în organismul uman sunt instabile, pentru a nu fi degradate înainte de a genera raspunsul imun, au fost introduse într-o nanoparticulă lipidică. Instabilitatea ARNm este motivul pentu care vaccinul trebuie păstrat la -70oC.

După injectarea vaccinului în mușchi, nanoparticulele lipidice fuzionează cu membrana celulelor musculare și eliberează ARNm în celule. ARNm viral folosește mașinăria proprie celulelor umane pentru a produce proteinele S, după care va fi degradat. Proteinele S formate migrează și sunt expuse la suprafața celulelor, unde vor fi depistate de sistemul imunitar și recunoscute ca fiind străine organismului. Din acest moment, sistemul imunitar se activeaza și începe sa producă anticorpi specifici față de proteinele de origine virală, în același mod în care ar raspunde la infecția naturală cu SARS-CoV-2. 

În momentul în care organismul imunizat vine în contact cu virusul, anticorpii recunosc și se leagă specific de proteinele S din coroana virusului și markează virusul pentru distrugere, prevenind infecția. Este posibil ca în lunile de după vaccinare, numarul anticorpilor să scadă. Sistemul imunitar, însă, conține celule de memorie care rețin informația despre agentul patogen timp îndelungat. Întrucât vaccinul anti-COVID-19 este la început, ramâne de văzut care va fi durata raspunsului imun. 

BNT162b2 este primul vaccin pe bază de ARNm aprobat. Tehnologia însa nu este una nouă, alte câteva vaccinuri ARNm fiind în studiu. Principalele avantaje ale vaccinurilor pe bază de ARNm sunt scurtarea timpului de producție și costuri mai mici față de celelalte tipuri de vaccinuri. 

Campania de vaccinare împotriva COVID-19 a inceput oficial pe data de 8.12.2020 în Marea Britanie. Potrivit presei, prima persoană vaccinată din lume este o femeie în vârstă de 90 de ani. Vaccinul se va administra în două doze, la interval de 21 de zile.

Câteva mesaje de luat acasă: 1. Vaccinul anti-COVID-19 pe bază de ARNm nu poate produce boala, întrucat nu conține virusul viu. 2. Este posibil ca o persoană să dezvolte COVID-19 dacă a fost expusă la SARS-CoV-2 în intervalul dintre vaccinare si imunizarea completă (aproximativ 28 zile de la administrarea primei doze de vaccin); 3. ARNm nu poate pătrunde in nucleul celulelor umane, acolo unde este continut ADN-ul sau materialul nostru genetic, astfel ca nu îl poate modifica; 4. ARNm conținut de vaccin va fi degradat de către celule, ulterior sintezei proteinelor S.

Referințe

https://www.who.int/news-room/q-a-detail/vaccines-and-immunization-what-is-vaccination

https://vaccinare-covid.gov.ro

https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/vaccines/different-vaccines/mRNA.html

https://www.pfizer.com/news/hot-topics/mrna_technology_at_the_forefront_during_a_global_pandemic

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0264410X20315073?via%3Dihub

https://www.nature.com/articles/s41586-020-2814-7

Cellular and molecular immunology, 6th edition, 2007, Abul K. Abbas, Andrew H. Lichtman, Shiv Pillai

Dr. Viorica Ivan is a scientist and science communication specialist at Smart Science. She has a PhD in cell biology from Utrecht University. 

Share this post:
Comments are closed.
error: Content is protected !!