Stresul este recunoscut de multă vreme de către oamenii de știință ca fiind o cauză majoră a acumulării kilogramelor. Indiferent de natura factorilor de stres (de la lipsa somnului până la probleme de ordin financiar sau familial), stresul în exces/stresul cronic poate afecta greutatea corporală în mai multe moduri:

• Compromite integritatea mucoasei intestinale, contribuind astfel la apariția permeabilității intestinale (substanțele nutritive incomplet digerate trec într-o manieră neselectivă prin mucoasa intestinală). Consecința acestei condiții este inflamația, care este recunoscută drept un factor major în creșterea greutății corporale și obezitate.

• Alterează compoziția microbiomului intestinal, contribuind astfel la inflamație, permeabilitate intestinală, sindrom de intestin iritabil, sensibilitate alimentară și alte probleme digestive. Pe de altă parte, un sistem digestiv dezechilibrat reprezintă un factor de stres pentru creier.

• Cauzează un dezechilibru al nivelului de cortizol, cunoscut ca hormonul stresului. Excesul de cortizol este responsabil pentru depunerea grăsimilor, în special în zona abdominală, datorită faptului că celulele adipoase (care constituie depozitele de grăsime) din această zonă conțin numeroși receptori pentru cortizol.

• În situații de stres, glucoza este eliberată în exces în sânge, ca sursă rapidă de energie. Ca răspuns, pancreasul secretă insulina care comandă celulelor musculare și celulelor adipoase să internalizeze glucoza. Excesul de glucoză este depozitat sub formă de grăsime în celulele adipoase din jurul abdomenului. Expunerea îndelungată sau repetată la stres poate conduce, în timp, la rezistența la insulină și diabet.

• Situațiile stresante sunt adesea însoțite de nevoia de a consuma ceva dulce, datorită nivelului crescut al insulinei în sânge, cu consecințe evidente asupra greutății corporale.

Situațiile de stres sunt tratate de organism cu prioritate, în timp ce alte funcții, printre care și digestia, sunt puse în așteptare, cu consecințe atât asupra funcționării corespunzătoare a sistemului digestiv, dar și a menținerii unei greutăți corporale adecvate și asupra stării de sănătate, în general. Iată cum subminează stresul funcționarea sistemului digestiv, pe lângă efectele menționate mai sus:

• Afectează secreția enzimelor digestive și a acidului clorhidric, cu rol indispensabil în digestie. În absența acestora, alimentele nu sunt digerate complet, astfel că numeroși nutrienți nu pot fi eliberați și absorbiți în circulație.

• Încetinește digestia, astfel că alimentele rămân timp îndelungat în stomac și intestine, ceea ce conduce în cele din urmă la fermentarea acestora, o cauză de bază a balonării, formării gazelor și disconfortului abdominal.

• Scade fluxul de sânge către intestine, cu consecințe negative asupra digestiei, absorbției nutrienților, precum și a integrității membranei intestinale, contribuind astfel la permeabilitatea intestinală, descrisă mai sus.

Încă din cele mai vechi timpuri, organismul uman a fost “antrenat” să rețină grăsimea sub forma unor depozite la care să apeleze în situații dificile precum lipsa mâncării sau frigul. Deși nu mai trăim de mult acele vremuri, organismul a evoluat să răspundă la orice formă de stres – fizică sau emoțională – prin reținerea grăsimii.

De asemenea, dietele restrictive caloric pot constitui o sursă de stres, fizică și emoțională. Studiile arată că reducerea numărului de calorii determină o creștere a nivelului de cortizol, în timp ce monitorizarea caloriilor sporește stresul perceput. Așa cum am văzut, excesul de cortizol poate cauza rezistență la insulină și depunerea grăsimii în jurul abdomenului.  

Asta nu înseamnă că cineva care se confruntă în mod repetat cu situații stresante este condamnat(ă)  la o greutate corporală excesivă. Oricât de puțină influență am avea asupra factorilor de stres, modul în care răspundem la aceștia este în controlul nostru. În ce măsură reușim să controlăm cum răspundem la stres depinde de fiecare dintre noi, în funcție de circumstanțe, bagaj genetic, experiențe anterioare, atitudine, sistem suport, etc.

Cercetarea științifică din ultimii ani ne arată că, pe lângă practicile de relaxare, meditație și antrenamentul creierului pentru reziliență, nutriția influențează modul în care răspundem la stres și cât de repede sau cât de greu ne revenim după perioadele stresante. 

La Smart Science Holistic Health am creat programe care abordează deopotrivă stresul, greutatea corporală, dezechilibrul microbiomului intestinal și nutriția ca stil de viață pentru un corp și un creier sănătos. Dacă te regăsești în oricare din situațiile descrise mai sus, te aștept să stăm de vorbă.

Dr. Viorica Ivan este coach holistic de nutriție & stres, cercetător și specialist în comunicare științifică; este fondatoarea Smart Science Holistic Health. Are o pregătire academică în domeniul biologiei celulare, obținând doctoratul la Universitatea din Utrecht, Regatul Țărilor de Jos (Olanda).