Sistemul digestiv reprezintă principala poartă de intrare în organism a substanțelor din mediul extern, având drept funcții principale:

• Digestia și absorbția nutrienților necesari funcționării optime a organismului, producerii de energie, reparării și regenerării celulare;
• Sinteza unor hormoni și neurotransmițători (molecule ce asigură comunicarea între sistemul digestiv și creier);
• Eliminarea toxinelor; 
• Găzduiește aproximativ 70% din sistemul imunitar; 
• Nu în ultimul rând, constituie o barieră împotriva trecerii în circulație a agenților patogeni care pătrund în organism împreună cu alimentele.

Devine, așadar, lesne de înțeles că atunci când sistemul digestiv nu funcționează la parametri optimi, aceste procese sunt compromise într-o măsură sau alta și organismul are de suferit. Deosebit de importantă pentru funcționarea sistemului digestiv și, deopotrivă, a întregului organism este calitatea alimentației, întrucât corpul practic se regenerează folosind nutrienții proveniți din aceasta.

Microbiomul intestinal 101

Cercetarea științifică din ultimii aproximativ 15 ani a dezvăluit că la baza funcționării sistemului digestiv se află microbiomul intestinal (cunoscut și ca microflora sau microbiota intestinală). Microbiomul intestinal reprezintă o colecție de microorganisme, bacterii în principal, al căror număr este cel puțin egal cu numărul celulelor corpului și care este estimat că ar cântări undeva între 1-2kg.

Principala funcție a microbiomului intestinal este de a digera/ fermenta fibrele alimentare, o categorie de carbohidrați prezentă doar în plante și pe care organismul uman nu o poate digera singur. Produșii de digestie rezultați sunt niște acizi grași cu lanț scurt, cunoscuți ca SCFA (prescurtare din limba engleză pentru Short Chain Fatty Acids), cu roluri extrem de benefice pentru organism, inclusiv în menținerea integrității mucoasei intestinale, necesare absorbției optime a nutrienților.

Rolul microbiomului intestinal 

Digestia și absorbția nutrienților

Deși microbiomul intestinal este implicat în special în digestia fibrelor alimentare, ajută și la digestia altor nutrienți. Un exemplu cunoscut este acela al glutenului, o proteină întâlnită în cereale precum grâul, secara, orzul și care poate determina intoleranță/sensibilitate la anumite persoane. O posibilă cauză a intoleranței la gluten o reprezintă digestia incompletă a moleculei de gluten, asociată unui microbiom intestinal compromis (situație cunoscută ca disbioză).  

Un microbiom intestinal echilibrat asigură integritatea mucoasei intestinale, esențială pentru absorbția eficientă a nutrienților. Dimpotrivă, disbioza este asociată cu permeabilizarea mucoasei intestinale (leaky gut, în engleză), care afectează procesul de absorbție.    

Metabolismul și Greutatea corporală

Studiile arată că microbiomul intestinal, prin compușii pe care îi produce, exercită efecte asupra metabolismului organismului gazdă, influențând consumul de energie, adipozitatea (depunerea grăsimilor), reglarea glicemiei, sensibilitatea la insulină, inflamația, secreția hormonală, etc.

Acizii grași cu lanț scurt (SCFA), produși metabolici ai microbiomului intestinal sănătos, stimulează producerea de către mucoasa intestinală a unor hormoni ce contribuie la reglarea senzațiilor de foame, sațietate și a apetitului în general.

De cealaltă parte, un microbiom dezechilibrat poate crește riscul de dezvoltare a afecțiunilor metabolice, precum obezitatea, diabetul zaharat de tip II sau boala ficatului gras non-alcoolic, precum și al afecțiunilor cardiovasculare.  

Sistemul imunitar

Aproximativ 70-80% din sistemul nostru imunitar se află în intestine, practic la un singur strat de celule de microbiomul intestinal, având imensul rol de a proteja organismul de invazia patogenilor prin cea mai mare poartă de intrare în organism, sistemul digestiv. Microbiomul intestinal reprezintă un factor cheie în dezvoltarea și funcționarea sistemului imunitar.

În condiții de disbioză, care afectează și permeabilitatea intestinală, bacterii patogene sau toxine derivate din acestea trec în circulație și activează sistemul imunitar, cauzând inflamație. Inflamația poate afecta unul sau mai multe organe, inclusiv creierul (caz în care poartă numele de neuroinflamație) și este comun acceptat în prezent de către comunitatea științifică și medicală că inflamația stă la baza tuturor bolilor cronice, inclusiv a afecțiunilor psihiatrice (anxietate, depresiei, boala Alzheimer, etc.) sau a bolilor autoimune.

Tot datorită permeabilității intestinale, sistemul imunitar ajunge în contact cu particule alimentare incomplet digerate, pe care nu le recunoaște, activându-se astfel în mod repetitiv și reacționând în același mod în care reacționează la particule străine sau patogeni, prin inflamație. Această reacție a sistemului imunitar la alimente obișnuite este principala cauză a sensibilității sau intoleranței alimentare.

Sănătatea minții și a creierului

Microbiomul intestinal stă la baza axei de comunicare dintre intestine și creier, formată din nervul vag, neurotransmițători (mesageri chimici responsabili de starea de fericire, plăcere, calm, etc.), sistemul imunitar și metaboliți bacterieni (în principal, SCFA). Aproximativ 90% din cantitatea de serotonină (hormonul fericirii) și 50% in cea de dopamină (responsabilă pentru plăcere, dar și recompensă) este produsă în intestine.

Alterări ale axei microbiom-intestine-creier, precum și modelul alimentar sau tipul dietei (de exemplu, dieta occidentală) au fost asociate cu tulburări psihiatrice. De cealaltă parte, numeroase studii au arătat că dieta de tip mediteranean (ca și mai sus, termenul de dietă reflectă un model alimentar) a fost asociată cu îmbunătățirea sănătății mintale și reducerea riscului de depresie, dar și cu reducerea declinului cognitiv.

Identificarea acestor asocieri (care nu înseamnă, totuși, cauzalitate) a generat, cum era și firesc, un interes deosebit pentru utilizarea intervențiilor nutriționale în scopul ameliorării simptomelor sau chiar al prevenirii afecțiunilor mintale sau neurodegenerative.

Echilibrul hormonilor estrogeni

Microbiomul intestinal contribuie la menținerea nivelului de estrogeni, prin reciclarea formei active a acestora. În condiții de disbioză, scade nivelul estrogenilor în circulație, ceea ce poate contribui la dezvoltarea obezității, sindromului metabolic, endometriozei, sindromului ovarelor polichistice, infertilității sau altor afecțiuni specifice feminine. 

Semne ale unui microbiom intestinal dezechilibrat 

Problemele digestive relativ frecvente la nivelul populației, precum durerea sau disconfortul abdominal, constipația, balonarea, gazele, etc., pot fi (în absența unui alt diagnostic stabilit de către medicul specialist) consecința unui microbiom intestinal compromis, care afectează sănătatea sistemului digestiv. 

Întrucât sistemul digestiv este direct sau indirect conectat cu practic toate organele și sistemele din corp și influențează atât de multe procese, problemele digestive enumerate mai sus sunt frecvent asociate cu stări de oboseală, lipsă de energie, gestionarea cu dificultate a situațiilor stresante, scăderea performanței intelectuale, acumularea în greutate, creșterea apetitului, sensibilitate sau intoleranță alimentară, boli autoimune, depresie, anxietate, inflamație, boli autoimune și lista poate continua.

Factorii care influențează microbiomul intestinal 

Microbiomul intestinal este influențat de numeroși factori, printre care:

• Nutriția: O alimentație bazată în proporție de aproximativ 75% (trei sferturi din farfurie) pe produse de origine vegetală (legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, nuci, semințe), care sunt bogate în fibre, favorizează bacteriile benefice. De asemenea, alimentele fermentate (murături, borș, iaurt) constituie o sursă de bacterii benefice (probiotice). De cealaltă parte, dietele bogate în grăsimi și zahăr perturbă microbiomul intestinal, acționând în favoarea bacteriilor patogene.
• Stilul de viață: Activitatea fizică și somnul de calitate influențează în mod pozitiv diversitatea și echilibrul microbian, în timp ce lipsa somnului și stresul au efecte opuse.
• Medicamentele: Antibioticele alterează echilibrul microbiomului intestinal, distrugând nu doar bacteriile patogene, ci și pe cele benefice. De aceea, administrarea antibioticelor trebuie limitată la situațiile care chiar o impun și numai la recomandarea medicului.
• Nașterea și modul de alăptare: Nașterea pe cale naturală și laptele matern infuențează în mod pozitiv compoziția și diversitatea microbiomului intestinal al nou-născutului. Analiza microbiomului intestinal al copiilor născuți prin cezariană a arătat că aceștia au un microbiom intestinal mai puțin diversificat, cel puțin în primii doi ani de viață.
• Mediul: Microbiomul intestinal este modelat încă din primii ani de viață prin expunerea la mediul înconjurător: interacțiunea cu membrii familiei și ai comunității, contactul cu animalele de companie, contactul cu solul prin joacă sau grădinărit favorizează microbiomul intestinal. De cealaltă parte, o igienă strictă, personală și/sau a casei, afectează nu doar microbiomul intestinal, ci și sistemul imunitar.
• Starea de sănătate: Bolile cronice, infecțiile, stresul pot afecta populația microbiană intestinală.

Acești factori interacționează între ei, modelând în permanență microbiomul intestinal, influențând astfel sănătatea și starea de bine.

Concluzii

Cercetările recente din domeniul microbiomului intestinal au schimbat modul în care înțelegem nutriția și sănătatea. Echilibrul microbiomului intestinal și, în corelație, sănătatea sistemului digestiv, sunt esențiale pentru metabolism, reglarea apetitului, menținerea unei greutăți corporale optime, dar și pentru starea de dispoziție, nivelul de energie și abilitatea organismului de a face față stresului, infecțiilor și chiar malignității. Practic, microbiomul intestinal constituie fundația pentru starea noastră de sănătate. 

Sursa foto: AI generated

Referințe

https://smartscience.ro/the-amazing-role-of-the-gut-microbiome-in-nutrition-and-health/ și referințele incluse în acest articol

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32887946/; https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36232548/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36076980/; https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33803407/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35236957/;https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34831387/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10699709/; https://www.nature.com/articles/s41392-022-00974-4

Autor

Dr. Viorica Ivan este coach de sănătate & nutriție certificat, om de știință și promotor al sănătății prin stil de viață. Doctoratul în domeniul biologiei celulare, obținut la Universitatea din Utrecht, Regatul Țărilor de Jos, i-a permis o înțelegere aprofundată a rolului nutriției asupra proceselor biochimice și moleculare complexe ce au loc la nivel celular și cum influențează nutriția starea de sănătate.

Din dorința de a facilita accesul cât mai multor oameni la informația științifică actuală privind importanța nutriției și a unui stil de viață echilibrat pentru sănătate, a fondat  Smart Science Holistic Health, o platformă de business și educație pentru sănătate. În activitatea de coaching, Dr. Ivan integrează cercetările de ultimă oră din domeniul nutriției, axate pe microbiomul intestinal, cu strategii de creștere a rezilienței la stres și instrumente de schimbare a obiceiurilor pentru un stil de viață sănătos și sustenabil.