Astăzi, 10 octombrie, este ziua mondială a sănătății mintale. Mi se pare cel mai potrivit moment pentru a demara o campanie de informare și conștientizare privind rolul nutriției în menținerea sănătății creierului și a minții, campanie pe care am denumit-o sugestiv “Sănătatea creierului tău trece prin stomac”.

De ce această campanie? Pentru că rata tulburărilor neurologice – de la autism și anxietate la depresie și chiar demență – a crescut înfiorător de mult. Iar CREIERUL este cel mai important organ pe care îl avem și singurul ce nu poate fi înlocuit. 

Iată câteva date: 

• Aproximativ 264 milioane de adulți, dintre care 179 milioane femei (63%), suferă de anxietate – estima OMS în anul 2017. Conform unui raport al aceleiași OMS din anul 2022, rata de creștere a anxietății și depresiei a crescut cu 25% în primul an al pandemiei de COVID-19, cifră care se adaugă la cele aproximativ un miliard de persoane care sufereau deja de o tulburare mintală (1,2).
• Aproximativ 60 milioane de persoane din întreaga lume suferă de boala Alzheimer și, conform unui nou studiu publicat în The Lancet Public Health, se estimează că numărul acestora se va tripla până în 2050 (3).
• Aproximativ 2.8 milioane persoane suferă de scleroză multiplă (4).
• Aproximativ 1 din 100 copii este diagnosticat cu o tulburare de spectru autist, conform unui nou studiu publicat în Autism Research (5).

Cercetarea științifică modernă ne arată că ceea ce mâncăm contribuie, în mare măsură, la sănătatea și performanța creierului sau, dimpotrivă, la îmbolnăvirea și scăderea capacității lui de performanță, precum și la afectarea stării de dispoziție. 

Exemplele includ, fără însă a se limita la:

• Boli neurodegenerative, precum Alzheimer și Parkinson. În cazul bolii Alzheimer, degenerarea creierului este însoțită de pierderea progresivă a capacității creierului de învățare, atenție și memorie (declin cognitiv), până la demență. În prezent, nu există un tratament care să vindece boala. Odată instalată degenerarea, ea nu mai poate fi stopată, ci doar întârziată. Numeroase studii indică faptul că dieta poate juca un rol semnificativ în prevenția sau încetinirea declinului cognitiv, prin modularea microbiomului intestinal  (6, 7, 8).

• Tulburări de dispoziție, precum anxietatea și depresia. Nutriția poate constitui atât o formă de prevenție, cât și o formă complementară la tratamentul medicamentos sau psihoterapie (9, 10, 11). Anxietatea și depresia sunt adesea asociate cu sensibilitatea alimentară și sindromul de intestin iritabil cauzate de un dezechilibru al microbiomului intestinal (12, 13, 14).

• Senzația de “ceață pe creier”, caracterizata prin scăderea capacității de concentrare și memorie, asociată cu lipsa de energie și o stare de epuizare – poate fi, de asemenea, consecința sensibilității alimentare și sindromului de intestin iritabil asociate dezechilibrului microbiomului intestinal. Dieta și probioticele sunt esențiale pentru refacerea mucoasei intestinale și a microbiomului intestinal (15, 16, 17). 

• Boli autoimune, precum scleroza multiplă, caracterizată prin întreruperea comunicării dintre celulele nervoase. Nici pentru această boală nu există în prezent un tratament. Nutriția și stilul de viață reprezintă factori posibili de prevenție și de încetinire a bolii, prin modularea microbiomului intestinal (18, 19, 20).

Așadar “organul” de care trebuie să avem grijă prin nutriție pentru a avea un creier sănătos și performant și o stare bună de dispoziție este microbiomul intestinal; despre acest topic și, mai ales, despre ce anume să mâncăm pentru a avea un microbiom intestinal echilibrat în postările viitoare.

Pentru mai multe informații științifice de vârf și recomandări practice formulate de experți în domeniul nutriției și sănătății creierului urmăriți-mă pe Smart Science Holistic Health www.smartscience.ro și pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/smartscience.ro – Dr. Viorica Ivan – Coach de Nutriție și Stres. Aveți grijă de creierul vostru!

Referințe:

1. World Mental Health Report, WHO 2022

2. COVID-19 pandemic triggers 25% increase in prevalence of anxiety and depression worldwide, WHO 2022

3. Estimation of the global prevalence of dementia in 2019 and forecasted prevalence in 2050: an analysis for the Global Burden of Disease Study 2019, Lancet Public Health 2022

4. Walton et al., Mult Scler. 2020

5. Zeidan et al., Autism Research 2022

6. Schelke et al., Ann N Y Acad Sci. 2017

7. van den Brink et al., Adv Nutr. 2019

8. Fang et al., Cell Host Microbe. 2020

9. Jacka et al., BMC Med. 2017

10. Norwitz and Naidoo, Front Psychiatry 2021

11. Kris-Etherton et. Al., Nutr Rev. 2021

12. Taylor and Holscheir, Nutr Neurosci. 2020

13. Simpson et al., J Affect Disord. 2020

14. Hu et al., BMC Gastroenterol. 2021

15. Foster et al., Trends in Neurosciences 2013 

16. Obrenovich, Microorganisms 2018

17. Kharrazian, Elephant Press LP, 2013

18. Usuda et al., Int J Mos Sci. 2021

19. Di Majo et al., Nutrients 2022

20. Martinelli et al., Eur Rev Med Pharmacol Sci. 2022

21. Wang et al., Curr Neuropharmacol. 2022

Dr. Viorica Ivan este coach holistic de nutriție & stres, cercetător și specialist în comunicare științifică; este fondatoarea Smart Science Holistic Health. Are o pregătire academică în domeniul biologiei celulare, obținând doctoratul la Universitatea din Utrecht, Regatul Țărilor de Jos (Olanda).

Conținutul acestui site este strict în scop informațional. Nu este destinat diagnosticării, tratării, vindecării sau prevenirii niciunei afecțiuni medicale, nici nu este destinat înlocuirii recomandărilor unui cadru medical calificat. Consultați medicul cu privire la orice informație citiți pe acest site. Nu ne asumăm răspunderea pentru informațiile de pe acest site.